Aprind tigara---privesc
clipa care sta in capatul ei---
o nimiceste potrivit unei legi aparte
Si nu-mi mai lasa loc euforiei
Apucaturi si obiceiuri neindemanatice
scormonesc in felul de a fi,
alunga etnografia,cotidianul,
necotidianul...
Ajung la un rezultat in conformitate
cu forma de saturatie a stiintei,
m-am lungit cu vorba transformand
statornicia in ipoteza.
Capatul tigarii mi-a ajuns la deget,
clipa trece,arsura ramane
intiparita.
Imi reincep viata cu o amprenta
de foc
preschimbata.
Gh.V.Francu
PS:Din volumul de versuri "Ispita Gandirii",ed.Risoprint Cluj-Napoca,2003
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu